De ce este rau rasismul?

Pentru ca genereaza discriminare si inegalitate de sanse.

Ce presupune acest lucru pentru indivizi?

Discriminarea pune bariere injuste/nedrepte si artificiale, indivizilor discriminati, în particular, și comunicării libere dintre oameni, în general.

Ce inseamna asta pentru societate?

Ineficienta si proasta alocare a resurselor umane in societate. Oamenii nu vor fi alocati/recompensati pe masura meritelor lor.

Ce produce infierarea unor false comportamente discriminatorii, din cauza unor interpretari obtuze, în spiritul „political correctness”?

Cam acelasi lucru: Bariere injuste/nedrepte si artificiale, unor indivizi, în particular, și comunicării libere dintre oameni, în general.

„Beauty is in the eye of the beholder”

Da. In societatile moderne, rasismul/sexismul este mai adesea (nu mereu) in ochii celui care infiereaza atitudini imginare de rasism/sexism.

Atunci cand te referi la un negru ca fiind negru, fara nicio conotatie ori intentie negativa, rasismul nu poate exista decat in ochii celui care il denunta, din moment ce autorul enuntului nu a avut nicio astfel de intentie ori idee. Aceeasi constatare poate fi aplicata si misoginismului, de pilda…

Pe fond: există patru rase de oameni: caucaziană (europeană), mongoloidă, negroidă și australoidă.

În scopul identificării unui om, are foarte mult sens să indici rasa ori sexul din care face parte. Paradoxal, ambele încadrări nasc destul de multe sensiblități.

De ce sunt atat de multe sensibilități legate de rasism si sexism?

Istoria este puternic amprentata de atitudini si oranduiri sociale rasiste si sexiste. Societatea moderna este, in prezent, mult mai putin rasista/sexista si, constientizandu-si greselile istorice, incearca sa se autoeduce in directia tolerantei si a bunei intelegeri.

Din pacate face acest lucru inclusiv prin atitudini excesive inspirate de political correctness, care nu sunt gresite per se, dar pot fi, in practica, usor denaturate, de masa de oameni care poarta, inca, in fibra fiintei lor gena vanatorilor de vrajitoare.


De ce zic ca nu merita infierat nici conceptul de political correctness?

Pentru ca acest concept nu este despre rasism, ori misoginism, ci, in ultima instanta, despre empatie: Ideea ar fi sa nu spui despre altcineva ceva ce ar putea sa il raneasca.

Doar ca aceasta idee este livrata intr-un ambalaj „politic”. Politicul nu are legatura cu empatia umana ori cu individul, ci cu regulile artificiale. Politicul este cel care a facut sa degenereze miscari spirituale in religii, ori iubiri in contracte sociale.

Nu este nici politicul gresit per se, dar politicul nu reprezinta adevarul absolut, ci doar modul (imperfect, artificial si adesea continand o doza de injustete) de a comunica si de a impune reguli.

Este necesar acest „politic”, pentru ca altfel ne-am strange in jurul focului intrebandu-ne cum ar trebui sa pedepsim un criminal si ar ajunge vanatorii de vrajitoare sa ii arda pur si simplu pe rug, inainte ca noi, moderatii, sa ne cristalizam ideile, in tumultul si avantul nostru democratic.

Politicul – asa nedrept cum este – impune niste reguli rezonabile (la momentul prezent) si, perfectibile dintr-o perspectiva istorica.

Pentru a reveni la cazul lui Sebastian Coltescu. Nu stiu care sunt regulile UEFA si in ce masura interpretarea într-o primă fază a ținut de o confuzie lingvistică (în română „negru” sună apropiat de peiorativul „nigger” – care s-ar traduce în „negrotei”). Poate se vor lamuri care a fost situatia si vor da inapoi. Ceea ce oricum nu i-ar scuza pentru reactia disproportionata si precipitata.


Insa ma intereseaza prea putin acest aspect. Tot acest scandal a depasit miza sanctionarii unui arbitru pentru un presupus comporament rasist.

Cazul Sorin Coltescu este unul din acele (multe) evenimente care pun o oglinda in care societatea si indivizii ei au ocazia sa se priveasca.

Am vazut oameni cunoscuti care l-au infierat pentru rasism, cu atata convingere si inventivitate malitioasa, pe arbitrul roman… Am vazut, de asemenea, oameni care au revenit la tema „romanii trebuie sa invete ca nu e okey rasismul in lumea civilizata”. Am mai vazut si atitudini de victimizare, care ilustrau o multime de exemple in care romanii au fost victime unor atitudini vadit rasiste. Ah…. si am vazut si oamenii dornici sa confiste scandalul pentru propria lor imagine (ex. democratul si moderatul presedinte turc)

„Beauty is in the eye of the beholder”. Remember?Am vazut, prin urmare, constiinte rasiste, constiinte de inferioritate de grup, constiinte de victimizare, constiinte cinic-oportuniste etc…

Felul in care un incident se oglindeste in reactia noastra, spune, adesea, mai multe despre nivelul constiintei noastre, decat despre incidentul in sine.
Daca stai sa te gandesti, incidentul in sine este mai degraba nesemnificativ. Un om indica pe un alt om, folosindu-se de cea mai edificatoare catalogare – rasa din care acesta face parte. Nu a fost observabila vreo alta conotatie/intentie.


Apoi, o serie de observatori, au inceput sa isi exprime propriile lor stari de constiinta si mentalitati, oferind interpretari existente in interiorul lor. Faptele reale nici nu au mai avut mare importanta. Totul s-a transformat intr-o avalansa de invinuiri si repercursiuni, pentru faptele pe care o multime de oameni le-au proiectat, din ei insisi, asupra vrajitoarei momentului.


Pentru ca asta fac oamenii. Afirma cine sunt ei, prin reactiile pe care le au, adesea fara a fi intrebati, pentru ca intrebarile i-ar putea modera, inhiba si indrepta catre un raspuns politically correct.

Si asta fac si eu, probabil, aici. Fara a fi fost intrebat, asa se reflecta in ochii mei toata aceasta poveste…
Si imi pare ca si eu infierez… vanatori de vrajitoare…